Moldovenii citesc din ce în ce mai puţin

  Nu e nevoie de sondaje de specialitate pentru a constata că, în ultimii ani, vîrtejul preţurilor la carte a facut ca procurarea unui nou titlu să fie de-a dreptul imposibilă. Această realitate tristă se poate constata cu ochiul liber urmărind clienţii dintr-o librărie sau discutînd pur şi simplu cu vînzătorii de carte.Cinci librării şi aproape tot atîtea tarabe de vînzare a cărţii, amplasate la doar cîţiva metri unele de altele. Sute de titluri de carte, de la literatura clasică şi pînă la cele mai noi apariţii editoriale. Toate le găseşti pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt din capitală, atunci cînd îl traversezi de la un capăt la altul. Cu toate acestea, numărul celor care intră în aceste magazine este foarte mic şi aceasta se datorează preţului, care pentru majoritatea pare mare.Am intrat în librărie pentru a vedea care е situţia. Vânzătoarea deservea un cumpărător – un părinte ce căuta un manual pentru copilul său şi se consulta, concomitent la telefon, probabil cu  solicitantul cărţii. “Vânzările au scăzut în ultimii doi-trei ani, deoarece iubitorul de literatură nu îşi permite să cumpere mai multe cărţi odată. Acum intră, se uită cu jale la diferitele titluri, cumpără o carte şi iese cu capul plecat, deoarece buzunarul nu îi permite să cumpere mai multe volume care i-au atras atenţia. Cititorul nostru a devenit foarte selectiv”, a confirmat pe această temă vînzătoarea Tatiana Ciubotaru. Privind spre rafturi am remarcat că oferta este destul de generoasă – atît cărţi ale editurilor locale, cît şi ale celor româneşti. Un spaţiu destul de mare este rezervat literaturii didactice şi celei pentru copii. Şi asta pentru că manualele şi cărţile pentru copii sunt în topul vânzărilor de carte. Tocmai după aceea urmează literatura artistică. O carte pentru copii costă în jurul a 5-6 lei, în timp ce ediţiile de lux, dicţionarele sau albumele pot ajunge chiar la 500-600 lei. Aşa se face că numărul celor care mai cumpără cărţi a scăzut vertiginos. Singurii care nu prea au de ales şi scot bani serioşi din buzunare sînt elevii, studenţii şi părinţii acestora, care trebuie să procure manualele, culegerile sau cursurile recomandate de profesori.  “Din păcate, s-a schimbat mult profilul cumpărătorului, intelectualii care altădata ne treceau pragul zilnic astăzi ocolesc librăria din cauza lipsei banilor”, ne-a spus dna Irina Stratulat, vînzătoarea.Pe Daniela Ciobanu am întîlnit-o cînd ieşea dintr-o librărie din centrul capitalei. Ţinea în mînă o pungă cu mai multe cărţi. „Am cumpărat astăzi literatură pentru copii – aventuri, teste, întrebări. Am plătit 169 de lei. Cred că este un preţ rezonabil. În general, în Moldova cărţile nu se prea cumpără, dar ele merită să fie cumpărate. Eu investesc în fiecare lună cam 100 de lei pentru procurarea cărţilor”, ne-a spus Daniela.
         Mariana Dron, o tînără de 25 de ani, se îndrepta spre bibliotecă atunci cînd am întrebat-o cît de des cumpără cărţi. „Nu cumpăr niciodată, fiindcă sunt foarte scumpe. Prefer să caut informaţia de care am nevoie pe internet sau la bibliotecă. Un roman bun costă între 100 şi 200 de lei şi nu-mi permit să dau aceşti bani. Alteori rog prietenii care pleacă în România sau Rusia să-mi aducă cărţi de acolo, fiindcă tot este mai ieftin”, ne-a declarat pe un ton hotărît Mariana.
         De fapt, zic comercianţii, vînzările de carte depind foarte mult de sezon. Astfel, vîrful vînzărilor începe la mijlocul lunii august şi durează până la mijlocul lui octombrie. Anume în această perioadă negustorii de carte se aşteaptă, cel puţin, la o dublare a veniturilor. Asta din contul părinţilor care nu economisesc pentru educaţia copiilor şi procură tot felul de manuale şi caiete pentru studii. “Dacă în perioada obişnuită vindem în sumă de cel mult 1000 de lei pe zi, apoi în sezon putem ajunge şi la trei-patru mii de lei”, spun ei.Şi cum societatea noastră nu е constituită doar din tineri, comercianţii de carte spun că din păcate, oamenii mai în vîrstă nu mai au bani pentru cărţi. “Vin, se uită, mai frunzăresc cîte un volum, după care pleacă, motivînd că pensiile lor sînt prea mici”, ne-a mai spus dna Corina Lozonschi.
         Cumpărătorii intră în librărie, se uită la preţuri, dar pleacă cu mîina goală. Rar se întîmplă ca un pensionar să solicite o carte. Avem si clienţi care, atunci cînd văd preţul cărţii, renunţă pur si simplu”, a mai completat dna Lozinschi.
         La cîţiva metri de librărie sunt amenajate şi cîteva tarabe, unde este o diversitate mare de carte. Ce e drept, cărţile sunt în mare parte vechi şi, în speţă, de limbă rusă. Aici pare că mişună mai mulţi cumpărători. Probabil şi din cauza că literatura expusă este destinată consumatorului de masă, dar şi din cauza preţului care este cu mult mai mic. “În primul rînd, se vînd romanele de dragoste şi detectivele. Ele costă în medie 20-40 de lei”, ne spune Inga Arseni, vînzătoare la una din tarabe.Chiar şi cu acest preţ, vizitatorii, se pare, preferă nu atît să cumpere cărţile, cît să le închirieze. Condiţiile sunt simple: prima oară achiţi costul integral al cărţii, după care un leu sau trei lei pentru chirie, în funcţie de complexitatea acesteia.Amuzant, dar în aceste condiţii de bibliotecă improvizată în aer liber, comercianţii şi-au elaborat chiar şi nişte strategii de marketing. “Fiecare al cincilea împrumut de carte se face gratuit”, ne spune încrezător Inga Arseni.Dl Marcel Sava, vînzător la o astfel de tarabă, ne-a spus că foarte solicitate sînt ghidurile de conversaţie, în special cel româno-italian si româno-spaniol. “Am avut zile cînd am dat si 10-12 bucăţi!”, a exclamat vînzătorul. Preţul unui ghid este de 25 lei şi sînt cumpărate de persoane care vor să plece la munca în străinătate. La tarabe sînt foarte vîndute si “Codul rutier” si “Chestionare din codul rutier”, necesare celor care susţin examenele de conducere auto.Piaţa de carte din Moldova este una bogată la moment, dar cu cumpărători săraci. Politica de stabilire a preţurilor nu le oferă prea multe opţiuni editorilor, iar preţul final nu include numai cheltuielile de tipar, ci si adaosul comercial al distribuitorului, care, în acest moment este destul de mare. Aşa se face că din ce în ce mai puţine persoane îşi permit luxul de a cumpăra o carte din pură plăcere de a o avea în bibliotecă. Pentru a pune capăt acestei situaţii şi a facilita accesul la carte trebuie găsită o soluţie cît mai rapid, altfel, în scurt timp, procurarea unei cărţi va deveni un eveniment singular.